Așa o poezie compusă în rutieră

Publicat de Dragoș Galbur la 21 iunie 2010





Acasă

Azi acasă plec, la Bălţi,
Unde-s şi români şi ruşi,
Sunt şi nepoţi ai celor
Ce-n Siberii au fost duşi.
Dar ce păcat că nu-i acolo
Acea destoinicie,
Ce-n inima română
Ar trebui să fie.
Nu, nu mi-i ruşine,
Eu mă mândresc că
Sunt la Bălţi născut
Şi că vorbesc limba română
N-a fost uşor, chiar m-a durut.
Şi cu vorba-mi tremurândă
Mi-era ruşine cînd spuneam
Că Dragoş mă numesc, greu nume,
Şi că românii-s al meu neam.
Azi acasă plec, la Bălţi...

2 comentarii:

aneta spunea...

Ar trebui sa scrii mai mult.
Mult preiai in postari,
dar tu ar trebui sa scrii mai mult de ale tale proprii, deoarece sunt bune.

Anonim spunea...

Nu rutiera, dar microbus.

Trimiteți un comentariu

Mesajele cu conținut indecent și ofensiv vor fi șterse.