O nouă poezie, intitulată simplu - ”Poezie”

Publicat de Dragoș Galbur la 3 august 2010





Nu ştiu dacă aş putea
Poezii de dragoste să scriu,
Cei ce scriu au parte de ea
Şi-o simt ca pe ceva viu.

Fiecare pune accentul
Pe ceea ce-l doare mai mult,
Personal exprim accidentul,
Aproape fatal românescului cult.

Nu pot să mă gândesc la bine,
Când totul în jur e prea rău.
Şi poate ş-atunci când dragostea vine,
Mă sperii vrând să rămân flăcău.

Da, sunt obsedat şi paranoic,
Nu-mi pasă de bani şi frumos,
Atât timp cât trăim în paleozoic,
Şi-n spaţiul bolşevic prea ciumos.

De-aş scri despre flori, despre fete,
Aș râde când voi citi,
M-aș întreba - măi băiete,
Tu știi ce-nseamnă a iubi?

Astăzi ne pierdem, ne-necăm,
Cam pietre devenim cu toţii,
În picioare ne călcăm
Şi vindem ţara la toţi hoţii.

Aş scrie pe-această temă zile,
Doar că nimănui nu-i pasă ce scriu,
Pentru voi îs simple file,
Iar eu scriind simt că sunt viu.

Nu vreau să vă inspir jale,
Vreau doar să vă pun pe gânduri,
Vă rog să nu citiţi agale,
Adevăru-i printre rânduri.
Dragoș Galbur

2 comentarii:

Anonim spunea...

…De haosuri eterne cu astri murmurind
Nostaljic se loveste frintura mea de gind
De unde-n Eminescu atitea Universuri…
Atita Vesnicie… De unde-n Eminescu…

De unde …dulce mama si grelele scrisori
Si codrii de arama cu albastrii de flori
De unde Catalina,de unde Catalin
Scaldat in foc de soare Lucafarul divin

De unde si Cezarul si plopii fara sot
Si greco-bulgarimea, Fanarul cu iloti
De unde lac cu nuferi, mijloc de codru des
Si vreme ce tot vine si valuri ce tot trec.?!

Suntem romini si punctum…zic astrii impletind
In mreaja de vapae frinturile-mi de gind
Din noi nascu Poetul atitea Universuri
Atita Vesnicie…Atita Eminescu…

11.01.2011.
Iurie Osoianu.

iukos spunea...

Rugăciunea unui dac

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor
Nici Lupu presedinte, nici Godea tradator
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,
Voronin era toate, Voronin era una
Pe când shiretul Gimpu, si jalnicul Chirtoacă
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi:
Din ce adinc de mama nascu-i acest Pulinici

El singur statu hot inainte de-a sta hotii
Cind nu-l stia mai nimeni, acum il stim cu totii
E l este papusarul ce-aduce fericire
Acestu-i colt de Tara si rest de omenire
El este fondatorul de firme si partide
El pentru noi se roaga, tot el de noi se ride
E ce-l ce ne hraneste pe noi cu franzelute
Spalate prin offshor-uri,ca nu cumva sa puta …
Pe-acest neom Tu Doamne facuta-i cel întâi
Ce mi-ar răpi chiar piatra ce-o am de căpătâi.

Gonit de statul asta prin anii mei să trec,
Pân’ ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că-n orice procuror un duşman mi se naşte,
C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte
Că neagra saracie simţirea-mi mi- a *mpietrit-o,
Că fug din tara asta, pe care am iubit-o -
,Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor…
Poate-oi uita durerea-mi şi voi putea să mor.

Străin şi făr’ de lege de voi muri – atunce
Nevrednicu-mi cadavru în uliţă l-arunce,
Ş-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,
Ce-o să asmuţe câinii, ca inima-mi s-o rumpă,
I-ar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă,
Î ndură-te, stăpâne, şi dă-i pe veci viaţă!

Astfel numai, Părinte, eu pot să-ţi mulţumesc
Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc.
In lumea stapinita de lupi si papusari
De chori necomuniste si gimpi neliberali
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmă
Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă!

Chisinau 14 07 20011
.

M.EMINESCU

Trimiteți un comentariu

Mesajele cu conținut indecent și ofensiv vor fi șterse.