Ultimă oră ! Vladimir Voronin transportat cu ambulanța la Spitalul de Urgență

Publicat de Dragoș Galbur la 14 mai 2011

Din start, scuze pentru poantă, însă trebuia cumva să vă atrag să citiți o poezioară de a mea. Doar dacă-i puneam alt titlu, nu mai intrau atâția oameni pe blog și n-aveau s-o citească. Așa o poezie micuță, despre noi, despre țara noastră și desigur despre cei ce ne conduc.



Inutil

Am scăpat de o povară,
Dar tot liberi n-am rămas
Ceva ne-apasă iară, iară
Și ne distruge pas cu pas.

Și-atunci ne punem întrebarea
Ce-am făcut forțându-ne,
I-am pus pe cei cu schimbarea
Ce-ntruna slugi făcându-ne?

Am fost prea mult slugi osândite,
Din guvernări în guvernări,
Rămas-au inimi rătăcite
Undeva prin alte țări.

Și-au rămas și sate goale,
Izvoare și fântâni secate,
Doar afișe electorale
Pe niște clădiri demolate.

Și unde-i binele promis,
Cu salarii verzi și mari?
Vă zic c-au rămas un vis,
Tâlharii rămân tot tâlhari.

6 comentarii:

Alex spunea...

Interesant ! ;)

Anonim spunea...

originală ideea cu titlul )))

Dragoș Galbur spunea...

De la Luchianiuc am furat-o ))

Anonim spunea...

banditule :D
PS: poezia super !

Marcela spunea...

”Tâlharii rămân tot tâlhari.” - 100%

fzcsm spunea...

Genial.

Trimiteți un comentariu

Mesajele cu conținut indecent și ofensiv vor fi șterse.