BĂLȚI: Obiectiv turistic nr.1. Episcopia de Bălți și Fălești [FOTO]

Publicat de Dragoș Galbur la 24 aprilie 2012


Azi am întrebat lumea pe facebook ce știe, ce a auzit despre orașul Bălți. Gama de răspunsuri a fost una extrem de diversă. De la ”aici a început unirea cu România” până la ”plin de narcomani”, etc. Cineva însă a răspuns sec - n-ai ce vedea în Bălțiul cela. Atâta mi-a trebuit. Imediat am urcat în mașină și am pornit prin Bălți să văd dacă n-am ce vedea. Ei bine, de văzut se pot vedea multe și extrem de interesante. Voi prezenta mai multe potențiale obiective turistice din Bălți, astăzi însă încep cu actuala Episcopie de Bălți și Fălești.

Istoria episcopiei începe încă din perioada interbelică, atunci cînd în cadrul mitropoliei Basarabiei a fost înfiinţată Episcopia Hotinului cu reşedinţa la Bălţi, ce avea sub ordine lăcaşurile religioase din județele Hotin, Bălţi şi Soroca.

Prima proiectare a cladirii a fost gândită de către arhitectul bucureştean Adrian Gabrielescu care a primit 50.000 lei româneşti pentru crearea reşedinţei eparhiale.

Ctitorul reşedinţei episcopale, preasfinţitul Visarion Puiu, episcopul Hotinului, şi-a dorit o construcţie grandioasă în cadrul căreia să predomine motivaţia religioasă.

Fosta episcopie construită în 1934, aparținea Mitropoliei Basarabiei, iar pe timpul sovietic aici îşi avea sediul întreprinderea "Selecţia". Astăzi, episcopia aparține Mitropoliei Moldovei (subordonată bisericii ruse).

Lucrările de construcţie a reşedinţei eparhiale şi a locuinţelor monahilor au început în 1924. Faţada clădirii a fost gîndită în stil românesc.

După o lungă perioadă de sistare a lucrărilor, construcţia a fost reluată de adepţii stilului neoromânesc şi funcţionalist, care au restrâns edificiul în plan, părţile laterale nefolosite fiind transformate în terase. În centru, ridicat pe un soclu înalt, care ascunde vechile construcţii, se înalţă palatul cu parter şi etaj, cu o compoziţie asimetrică pitorească, cu acoperişuri în două pante repezi, cu învelitoare din ţiglă şi smalţ verde. Faţadele, soluţionate în spiritul stilului neoromânesc, sunt împodobite cu panouri din stuc, amplasate în jurul golurilor ferestrelor şi uşilor, sub cornişă, la balcon şi logii. Soluţionarea artistică a edificiului aminteşte de monumentele de arhitectură brâncovenească.

În colţul clădirii se află un turn, care adăposteşte în interiorul său, la parter, o oranjerie şi o capelă. Odăile palatului, 33 la număr, sunt grupate în jurul unui hol central, care la parter, în caz de necesitate, putea fi inclus într-un spaţiu unitar cu încăperile de destinaţie oficială, iar la etaj putea primi o lumină naturală prin plafonul de sticlă. Încăperile palatului au fost decorate cu detalii din lemn de specii preţioase, cu obiecte de lux, cum ar fi instalaţiile de iluminare interioară din sticlă de Veneţia. Mobilierul purta monogramele incizate a primului comanditar al acestui edificiu - "VP".

La 24 noiembrie 1932, clădirea a fost sfinţită de căre viitorul ei găzdaş, episcopul Visarion Puiu. Reşedinţa eparhială a mai adăpostit şi alţi episcopi.
Edificiul este ocrotit de către stat şi are importanţă atât istorică cât şi artistică.


Reşedinţa eparhială este în stare bună de conservare şi a fost restaurată în anii '90. Clădirea rămîne şi până astăzi un exemplu frumos al arhitecturii civile interbelice, înfruntând cu stoicism construcţiile sovetice şi moderne, ce au apărut în jurui ei. 

Fotografii din perioada interbelică:

Porțile de intrare pe teritoriul Episcopiei

Fotografii de astăzi, făcute de mine, cu telefonul (sorry de calitate)

Terasa din stânga clădirii
Copacii din parcul Episcopiei sunt plantați în linie dreaptă

    surse:     http://monument.md
                http://flux.md
                http://serega2007us.ya.ru
                http://fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Mesajele cu conținut indecent și ofensiv vor fi șterse.