Bătălia vinurilor: România vs Republica Moldova [FOTO]

Publicat de Dragoș Galbur la 6 iunie 2015



”Băi, unionistule, hai la o degustare de vinuri?!”, m-a sunat bunul meu prieten Andrei Cibotaru și mi-a propus. Îi zic că nu știu, nu consum alcool ultima vreme și nici chef nu am, am și renunțat să mai merg la orice tip de evenimente. Însă oare am putut eu rezista tentației atunci când mi-a zis că ”Hai că facem un duel între vinurile românești și cele moldovenești. Vor fi și ruși, și comuniști, și tot ce vrei.” O, așa da! E de mine. Merg! Și-am mers.



Ploua teribil, însă noi suntem oameni serioși, nu ne oprește nicio ploaie nimic, dacă tot ne-am apucat să facem ceva. Au mai fost Oleg Kosîh, bulgar sau rus, că așa și n-am înțeles, fost jurnalist la NIT, cu domnul Valeriu Reniță, ex-patronul clubului de fotbal Sf. Gheorghe Suruceni, domnul Vlad Bercu, un reputat jurnalist în ale economiei, expertul englez în vinuri, domnul Christopher Rosevear și încă unii buni cunoscuți ca Victor Bunescu, Andrei Baștanic și domnul Sorin din România. Gazde ne-au fost cei de la Vinăria Poiana, din Ulmu, Sergiu Gălușcă și Călin Aprodu, doi oameni extraordinari cu un entuziasm pe care extrem de rar îl mai întâlnești în ziua de astăzi în Moldova. În fine, eu nu sunt somelier și nici mare expert, însă cât de cât pricep în vinuri, atât în cele moldovenești, cât și în cele străine. Despre vinurile românești nu aveam cele mai bune păreri, însă cred că inițial s-a mizat oarecum pe subiectivitatea mea în aprecierea lor.



După ce gazdele ne-au arătat ce construiesc acolo în pădurea de la Ulmu și ce planuri de viitor au referitor la Vinăria Poiana, am purces la procesul propriu-zis de degustare. Apropo, după primul pahar de vin, ploaia s-a oprit miraculos și a ieșit soarele. Mereu am știut că vremea bună o fac oamenii buni.


Am început astfel, cu Sauvignon Blanc: LacertA (românesc) vs Et Cetera (moldovenesc)

Cel mai greu mi-a fost să aleg între aceste două vinuri, deoarece sunt ambele extraordinare ca și gust, ar merge absolut perfect la orice tip de bucate din produse marine, dar nu numai. O plăcere, domnilor, o plăcere! L-am ales pe cel românesc doar pentru că are o aromă superbă, mmmm, dar ce aromă, a crud, a primăvară! Bine, s-a votat egal. 4 au votat pentru vinul românesc, 4 pentru cel moldovenesc.





Am trecut apoi la Chardonnay: Crescendo (moldovenesc) vs Anima (românesc)

Crescendo este făcut la Școala Vinificatorilor din Nisporeni, de altfel premiant la multe concursuri internaționale desfășurate în ultima perioadă. Anima este un vin de colecție al Aureliei Vișinescu. Am trecut la treabă. În percepția mea, Anima este exact așa cum ar trebui să fie un Chardonnay, din toate punctele de vedere, aromă, gust, culoare, complexitate, totul. Am votat vinul românesc fără a sta mult pe gânduri, iar majoritatea celor prezenți și-au dat și ei votul pentru Anima Chardonnay Dealu Mare. A învins vinul românesc.


Următorul vin ales a fost Syrah: Cocoșul dintre vii (românesc) vs Chateau Vartely (moldovenesc)

Syrah-ul este o soi de poamă întâlnită rar în Republica Moldova, iar Syrah-ul de la Chateau Vartely, din 2011, cel mai reușit, părerea mea, în genere nu se mai găsește în vânzare. Vinul românesc se produce în cramele Recaș, lângă Timișoara, și este considerat un vin de tradiție în România, primele podgorii din Recaș, fiind menționate în anul 1447. Apropo, eticheta vinului Cocoșul dintre vii, pe care îl vedeți în imaginea din stânga, este pictată de către un copil de la un orfelinat. Frumos! Însă necătând la toate, mi-a plăcut mai multe Syrah-ul de Chateau Vartely, pe care l-am și votat și pe care l-au votat majoritatea. Respectiv, a învins vinul moldovenesc.

 


Aceste 6 vinuri am vrut să le comparăm și le-am comparat. Într-un final, s-a consemnat un rezultat de egalitate în duelul dintre vinurile românești și cele moldovenești, deși, sincer să fiu, credeam că cele românești n-au nicio șansă din start. Ei bine, vinurile albe românești sunt superbe și chiar sunt obiectiv. Ei bine, după ce am savurat cu atenție și interes din licoarea lui Bachus, ne-am dezlegat limbile și am dat-o pe politică, tradiție națională la noi, la români. 

Am și probat din vinurile de la Ulmu, de la gazdele noastre, mi-a plăcut cel mai mult Merlot-ul lor, pe care vi-l recomand tuturor. La un grătar, Merlot de Ulmu este exact ceea ce trebuie! Apropo, despre sticlele de vin de la Vinăria Poiana, au cele mai complexe etichete lipite pe sticle din Republica Moldova. Este un lucru extrem de dificil de a încleia o asemenea capodoperă (pentru că e!) pe sticlă. La vinurile Chardonnay și Rose, de Ulmu, când ridici sticla spre soare, se prevedere prin etichetă și chiar e frumos!


Și că tot am operat pe aici cu termeni ”moldovenesc” și ”românesc”, să nu creadă lumea că vinul mi-a tulburat mințile, țin să precizez un lucru foarte important: Moldova e România!

Hai noroc!

2 comentarii:

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Dragoș Galbur spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.

Trimiteți un comentariu

Mesajele cu conținut indecent și ofensiv vor fi șterse.